Luaţi o revistă de modă, sau una „de stil". Preferabil o revistă cu femei frumoase, citită de femei care doresc să devină frumoase. Sau luaţi o revistă de bărbaţi care doresc să se culce cu fete frumoase. Sau o revistă de yachting. Sau de golf.

De fapt, puteţi să luaţi orice fel de revistă cu pretenţii glossy situată în apropierea dumneavoastră. Dacă o răsfoiţi puţin şi veţi ignora articolele din categoria „jurnalism de frigider" (reţete de mâncare, care sfârşesc prin a fi decupate din revistă şi lipite de frigider), veţi găsi, la un moment dat, o poză pe toată pagina cu Maria Sharapova purtând un maieu gri şi un Tag Heuer, prins şmechereşte la încheietura mâinii stângi. Ceasul arată „orele"10 şi 8 minute.

Mai daţi câteva pagini şi veţi da de Andre Agassi. Poartă un ceas Longines pe al cărui cadran acele stau încremenite în jurul orei „zece, zece şi ceva". Parcă ar fi tot 10 şi 8 minute. Câteva pagini mai încolo, Sophie Marceau ne zâmbeşte printre aşternuturi. Pare goală, deşi coafura rezistă, iar singurul articol de îmbrăcăminte îl reprezintă un ceas Chaumet. Te uiţi atent: ceasul arată 10 şi 10 minute. Cu două minute mai mult, dar probabil că timpul (despre care ştim oricum că e relativ) a luat-o razna când a fost strecurat sub aşternuturi cu Sophie Marceau.

Puteţi repeta experimentul la nesfârşit, cu reviste auto, reviste pentru casă şi grădină, reviste cu oameni de afaceri cu chelie şi cămăşi scumpe: în paginile lor veţi găsi mereu reclame la ceasuri care arată la unison „ora zece, zece şi ceva". Nu este o coincidenţă. Este doar vorba de un truc folosit de publicitari. Acele ceasului care arată „10 şi 10 minute" (sau ceva pe acolo, cu o marjă de plus-minus două minute) au forma unui zâmbet. Sau forma „V", de la „victorie". Chestie subtilă, cu tentă optimistă. Aţi zâmbit? Tocmai asta era şi ideea. Când vă veţi interesa de preţul ceasului purtat de Sophie Marceau, mari şanse să nu mai zâmbiţi. Sau o să fie prea târziu.

Mihnea Lazar